Revenirea pieței de creditare va stimula cererea de locuințe, atât din partea cumpărătorilor finali, cât și a investitorilor. Mulți români vor profitata de dobânzile avantajoase și de veniturile mai mari pentru a-și achiziționa o locuință nouă sau pentru a o schimba pe cea veche. De asemenea, unii văd oportunitatea de a investi în imobiliare, în condițiile în care piața de închirieri este în plină expansiune, iar randamentele sunt atractive.
Pe de altă parte, oferta de locuințe noi a fost insuficientă pentru a satisface cererea crescută. Potrivit datelor, numărul de anunțuri cu locuințe noi a scăzut cu 17% în 2023 față de 2022, iar prețul mediu cerut a crescut cu 12%. Unul dintre factorii care au limitat oferta a fost majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru locuințele de până la 120.000 de euro, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Această măsură a determinat o creștere a costurilor de construcție și a prețurilor de vânzare, dar și o scădere a rentabilității dezvoltatorilor.
Efecte asupra prețurilor și accesibilității locuințelor
Din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă, prețurile locuințelor au continuat să crească la început de 2024, atingând noi recorduri istorice. Prețul mediu solicitat pentru un apartament la nivel național a ajuns la 1.530 de euro pe metru pătrat util în februarie 2024, cu 8% mai mult decât în februarie 2023. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în marile orașe, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, unde prețurile au depășit 2.000 de euro pe metru pătrat util.
Această evoluție a afectat accesibilitatea locuințelor pentru mulți români, care au avut nevoie de venituri mai mari și de avansuri mai consistente pentru a putea accesa un credit ipotecar. Pentru a cumpăra un apartament de 60 de metri pătrați utili în București, la prețul mediu de 2.100 de euro pe metru pătrat util, un român avea nevoie în februarie 2024 de un venit net lunar de 5.800 de lei și de un avans de 75.600 de euro, dacă opta pentru un credit ipotecar cu dobândă fixă pe 3 ani de 5,75%. În februarie 2023, pentru același apartament, avea nevoie de un venit net lunar de 5.100 de lei și de un avans de 67.200 de euro, dacă opta pentru un credit ipotecar cu dobândă variabilă de 2,1% + IRCC.
Efecte asupra pieței imobiliare comerciale
Nu doar piața imobiliară rezidențială a fost influențată de boom-ul creditării, ci și cea comercială. Segmentele de birouri, retail și industrial au înregistrat o creștere a tranzacțiilor și a investițiilor în 2023 și 2024, pe fondul unei cereri solide din partea companiilor și a investitorilor. Potrivit datelor CBRE, volumul tranzacțiilor imobiliare comerciale a depășit 1,5 miliarde de euro în 2023, cu 40% mai mult decât în 2022, iar estimările pentru 2024 sunt de peste 2 miliarde de euro.
Unul dintre factorii care au susținut piața imobiliară comercială a fost creșterea economică a României, care a fost una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană în 2023, cu un avans de 6,5% al Produsului Intern Brut. Acest lucru a determinat o creștere a consumului, a producției industriale și a activității de servicii, care s-au reflectat în nevoia de spații comerciale. De asemenea, un alt factor a fost disponibilitatea creditării, atât pentru dezvoltatori, cât și pentru cumpărători, care au beneficiat de condiții de finanțare favorabile și de o lichiditate ridicată pe piață.
Piața de creditare a avut o revenire spectaculoasă în ultimii doi ani, care a avut un impact direct asupra pieței imobiliare din România. Cererea și prețurile locuințelor au crescut, dar și oferta a fost limitată de costurile de construcție și de fiscalitate. Accesibilitatea locuințelor a scăzut pentru mulți români, care au avut nevoie de venituri și avansuri mai mari pentru a accesa un credit ipotecar. Piața imobiliară comercială a fost susținută de creșterea economică și de disponibilitatea creditării, înregistrând o creștere a tranzacțiilor și a investițiilor. Aceste tendințe ar putea continua și în următorii ani, dacă nu vor apărea factori perturbatori, cum ar fi o criză financiară, o recesiune economică sau o schimbare majoră a politicii monetare.
