Conform datelor Institutului Național de Statistică, la finalul anului 2022, în România erau 9,58 milioane de locuințe, la care se adaugă autorizațiile de construire emise pe tot parcursul anului 2023, pentru 43.990 de unități noi, în scădere cu 14,9% față de anul precedent. Dintre acestea, aproximativ 47% sunt locuințe vechi de peste 50 de ani, adică 4,5 milioane.
Distribuția locuințelor vechi pe regiuni este inegală, cele mai multe fiind concentrate în București și în zonele urbane din Moldova și Muntenia. De exemplu, în București, peste 80% din locuințe au fost construite înainte de 1977, iar 65% au fost construite înainte de 1960. În schimb, în Transilvania și Banat, ponderea locuințelor vechi este mai mică, deoarece în aceste zone s-au construit mai multe locuințe noi după 1990.
Rezistența locuințelor vechi la cutremur
Unul dintre principalele motive de îngrijorare legate de locuințele vechi este rezistența lor la cutremur. România este o țară cu o activitate seismică ridicată, în special în zona Vrancea, unde se produc cutremure de adâncime medie (de la 70 km și până la 170 km adâncime), care produc oscilații de perioadă mai lungă decât majoritatea cutremurelor din lume. Astfel, construcțiile de 1-2 etaje nu ar trebui să se prăbușească în cazul unui seism puternic, în timp ce clădirile înalte, mai mari de 4 etaje, pot fi mai puternic afectate.
După tragedia din 1977, când un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter a provocat peste 1.500 de morți și 11.000 de răniți, normele de proiectare au fost adaptate seismelor specifice țării noastre. Astfel, blocurile construite după 1977 ar trebui să fie mai rezistente decât cele construite înainte, deoarece au fost proiectate și executate conform unor standarde mai riguroase.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că blocurile vechi sunt condamnate la distrugere în cazul unui nou cutremur. Experții în construcții spun că rezistența unui bloc depinde de mai mulți factori, cum ar fi: calitatea materialelor folosite, modul de execuție, starea de întreținere, gradul de degradare, tipul de fundație, amplasarea față de epicentrul cutremurului etc. De asemenea, există diferențe între blocurile vechi, în funcție de perioada în care au fost construite și de tipul de structură.
De exemplu, blocurile construite înainte de 1940 sunt cele mai vulnerabile, deoarece au fost proiectate fără a se ține cont de riscul seismic și au fost afectate de cutremurele din 1940, 1977 și 1986. Blocurile construite între 1940 și 1960 sunt ceva mai rezistente, deoarece au fost proiectate conform unor norme mai stricte, dar au fost totuși deteriorate de cutremurele ulterioare. Blocurile construite între 1960 și 1977 sunt cele mai rezistente dintre cele vechi, deoarece au fost proiectate conform unor norme mai moderne, dar au fost supuse la cel mai puternic cutremur din istoria României, cel din 1977.
Soluții pentru reabilitarea sau înlocuirea locuințelor vechi
În fața acestei situații, proprietarii locuințelor vechi au două opțiuni: să își consolideze sau să își înlocuiască locuințele. Consolidarea presupune efectuarea unor lucrări de întărire a structurii de rezistență a blocului, prin adăugarea de elemente de armare, de betonare, de îmbinare etc. Înlocuirea presupune demolarea blocului vechi și construirea unuia nou, pe același amplasament sau pe altul.
Consolidarea are avantajul că este mai ieftină și mai rapidă decât înlocuirea, dar are și dezavantaje, cum ar fi: necesitatea de a obține acordul tuturor proprietarilor din bloc, de a respecta normele de urbanism și de protecție a patrimoniului, de a suporta costurile și incomoditățile generate de șantier etc. De asemenea, consolidarea nu garantează că blocul va rezista la un cutremur de magnitudine mare, ci doar că va reduce riscul de prăbușire.
Înlocuirea are avantajul că permite construirea unui bloc nou, conform ultimelor standarde de siguranță, confort și eficiență energetică, dar are și dezavantaje, cum ar fi: costul ridicat și durata lungă a procesului, necesitatea de a găsi o soluție temporară de locuire, de a obține autorizații și avize complexe, de a respecta reglementările de mediu etc. De asemenea, înlocuirea implică pierderea identității și a istoriei locului, precum și posibile conflicte între proprietari și dezvoltatori.
Pentru a facilita procesul de reabilitare sau înlocuire a locuințelor vechi, autoritățile au elaborat și implementat mai multe programe și măsuri, cum ar fi: Programul Național de Reducere a Riscului Seismic, care prevede finanțarea consolidării clădirilor cu risc ridicat, Legea nr. 151/2015, care prevede stimulente fiscale pentru proprietarii care își consolidează locuințele.
