Ce sunt gradele de seismicitate?
Gradele de seismicitate sunt indicatori sintetici care exprimă susceptibilitatea de avariere seismică a unei clădiri existente la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime. Cu alte cuvinte, gradele de seismicitate arată cât de rezistentă este o clădire la cutremure și ce riscuri implică locuirea în ea.
Cum se clasifică clădirile după gradul de seismicitate?
Conform codului de proiectare seismică P100-3/2019, se definesc patru clase de risc seismic (R s), și anume:
Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;
Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;
Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
De ce este important să cunoaștem gradul de seismicitate al unei clădiri?
Gradul de seismicitate al unei clădiri este un factor esențial în decizia de cumpărare a unui imobil, deoarece influențează siguranța, confortul și valoarea proprietății. În general, cu cât gradul de seismicitate este mai mic, cu atât clădirea este mai vulnerabilă la cutremure și necesită intervenții de consolidare sau reabilitare. În schimb, cu cât gradul de seismicitate este mai mare, cu atât clădirea este mai rezistentă la cutremure și oferă o garanție mai mare de protecție a vieții și bunurilor.
Pentru a afla gradul de seismicitate al unei clădiri, este necesară realizarea unei expertize tehnice de către specialiști autorizați, care să evalueze starea constructivă și structurală a imobilului, precum și caracteristicile terenului și ale zonei seismice în care se află. Expertiza tehnică se eliberează sub formă de certificat de clasificare seismică, care conține datele de identificare ale clădirii, clasa de risc seismic, recomandările de intervenție și termenul de valabilitate.
În România, există o hartă de zonare seismică, care prezintă valorile de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, a g, cu interval mediu de recurență de 225 ani, adică 20% probabilitate de depășire în 50 de ani. Harta de zonare seismică este utilă pentru a cunoaște nivelul de pericol seismic al unei localități, dar nu este suficientă pentru a determina gradul de seismicitate al unei clădiri, deoarece acesta depinde și de alte factori, cum ar fi vechimea, tipologia, materialele și starea de conservare a construcției.
Gradele de seismicitate ale clădirilor de locuințe sunt indicatori sintetici care arată cât de rezistentă este o clădire la cutremure și ce riscuri implică locuirea în ea. Clădirile se clasifică în patru clase de risc seismic, de la Rs I, cea mai periculoasă, la Rs IV, cea mai sigură. Gradul de seismicitate al unei clădiri este un factor esențial în decizia de cumpărare a unui imobil, deoarece influențează siguranța, confortul și valoarea proprietății. Pentru a afla gradul de seismicitate al unei clădiri, este necesară realizarea unei expertize tehnice de către specialiști autorizați, care să evalueze starea constructivă și structurală a imobilului, precum și caracteristicile terenului și ale zonei seismice în care se află. Harta de zonare seismică este utilă pentru a cunoaște nivelul de pericol seismic al unei localități, dar nu este suficientă pentru a determina gradul de seismicitate al unei clădiri.
Pentru a verifica gradul de seismicitate al unui imobil, este necesară realizarea unei expertize tehnice de către specialiști autorizați, care să evalueze starea constructivă și structurală a imobilului, precum și caracteristicile terenului și ale zonei seismice în care se află. Expertiza tehnică se eliberează sub formă de certificat de clasificare seismică, care conține datele de identificare ale clădirii, clasa de risc seismic, recomandările de intervenție și termenul de valabilitate.
Puteți consulta și lista clădirilor cu risc seismic din București, publicată pe site-ul Primăriei Municipiului București, sau harta interactivă a clădirilor vulnerabile din centrul orașului, disponibilă pe catalogbucuresti.info. Aceste surse vă pot oferi informații despre existența sau nu a unei expertize tehnice pentru clădirea de interes, dar nu sunt suficiente pentru a determina gradul de seismicitate al acesteia.
Dacă doriți să vă asigurați locuința pentru un eventual cutremur, puteți opta pentru o asigurare obligatorie (PAD) sau o asigurare facultativă, care vă pot oferi despăgubiri în caz de avarii provocate de seisme.
Zonele din România cu risc seismic mare sunt cele afectate de cutremurele produse în zona Vrancea, care se întind pe două treimi din teritoriul național, precum și o parte din Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, există și alte 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național, chiar dacă unele sunt în țări învecinate: Bulgaria, Serbia și Ungaria.
Harta riscului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 de ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani). Pe baza acestei hărți județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. În schimb, județele din sud și est, precum București, Prahova, Ialomița, Brăila, Galați, Vrancea, Buzău, Constanța, Tulcea, sunt cele mai periculoase în caz de cutremur.
