Bucureștiul se confruntă de mai mulți ani cu o situație paradoxală: este singura capitală europeană care nu are un Plan Urbanistic General (PUG) actualizat și funcțional, dar în același timp este unul dintre cele mai dinamice orașe din regiune, cu o cerere ridicată de locuințe și spații comerciale. Ce înseamnă acest blocaj al PUG-ului și cum afectează el dezvoltarea urbană și imobiliară a Bucureștiului?
PUG-ul este documentul care stabilește regulile generale de urbanism pentru întregul teritoriu al municipiului, precum și viziunea strategică de dezvoltare pe termen lung. El ar trebui să asigure o planificare coerentă, sustenabilă și participativă a orașului, în concordanță cu nevoile și așteptările locuitorilor, investitorilor și autorităților. PUG-ul ar trebui să fie revizuit periodic, pentru a reflecta schimbările sociale, economice și demografice care au loc în oraș.
În București, ultimul PUG a fost aprobat în anul 2000, cu o valabilitate de 10 ani. De atunci, el a fost prelungit succesiv, fără a fi actualizat sau adaptat la realitățile actuale. În 2013, Primăria Capitalei a încheiat un contract cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” pentru realizarea unui nou PUG, dar acesta nu a fost finalizat nici până în prezent, din cauza unor blocaje administrative, juridice și politice. În 2021, primarul general Nicușor Dan a suspendat Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) din sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6, care erau documente de urbanism locale, derivate din PUG, care reglementau construcțiile în anumite zone ale orașului. Motivul invocat a fost acela de a preveni abuzurile și ilegalitățile care s-ar fi făcut în baza unor PUZ-uri vechi, neconforme sau controversate. Primarul a promis că va finaliza noul PUG în doi ani, dar până acum nu s-au făcut pași concreți în acest sens.
Care sunt consecințele acestui blocaj al PUG-ului pentru București? În primul rând, el generează o incertitudine și o incoerență în ceea ce privește reglementarea urbanistică a orașului. Fără un PUG actualizat și funcțional, nu există o viziune clară și unitară asupra modului în care ar trebui să se dezvolte orașul, ci doar o serie de intervenții punctuale, ad-hoc, care nu țin cont de impactul lor asupra ansamblului. Fără un PUG, nu se pot stabili prioritățile și obiectivele de dezvoltare urbană, nu se pot aloca resursele și fondurile necesare, nu se pot coordona acțiunile și proiectele dintre diferitele niveluri și instituții ale administrației publice, nu se pot implica și consulta cetățenii și părțile interesate. Fără un PUG, orașul este vulnerabil la presiunile și interesele unor grupuri sau actori privați, care pot influența sau manipula deciziile de urbanism în favoarea lor, în detrimentul interesului public și al calității vieții în oraș.
În al doilea rând, blocajul PUG-ului afectează negativ dezvoltarea imobiliară a Bucureștiului. Fără un PUG, nu există o predictibilitate și o transparență în ceea ce privește condițiile și cerințele de construire în oraș, ci doar o discreționaritate și o birocrație excesivă. Fără un PUG, nu se pot stimula și orienta investițiile imobiliare către zonele care au nevoie de regenerare urbană, de densificare sau de diversificare funcțională, ci doar se perpetuează și se amplifică dezechilibrele și disfuncționalitățile existente. Fără un PUG, nu se pot asigura standardele de calitate și de sustenabilitate ale construcțiilor, ci doar se acceptă compromisuri și derogări care afectează mediul construit și natural. Fără un PUG, nu se pot răspunde eficient la nevoile și cererile pieței imobiliare, ci doar se creează blocaje și tensiuni care se reflectă în prețurile și accesibilitatea locuințelor și spațiilor comerciale.
Un studiu recent realizat de analistul financiar Iancu Guda arată că blocajul procesului de autorizare din București duce la o pierdere de 10,4 miliarde de euro din valoarea adăugată în economie pentru perioada 2022-2026. De asemenea, studiul arată că blocajul PUG-ului afectează și bugetul local, care ar putea pierde 3,4 miliarde de euro din taxe și impozite în aceeași perioadă. Pe lângă aceste pierderi financiare, blocajul PUG-ului are și un cost social, întrucât lasă mulți tineri și familii fără posibilitatea de a accesa o locuință decentă și accesibilă în București.
Blocajul PUG-ului este o problemă gravă și urgentă, care afectează dezvoltarea urbană și imobiliară a Bucureștiului, cu repercusiuni asupra economiei, bugetului, mediului și societății. Este nevoie de deblocarea și finalizarea PUG-ului, într-un mod profesionist, transparent și participativ, pentru a asigura o planificare urbană modernă, sustenabilă și adaptată la nevoile și așteptările Bucureștiului secolului XXI.
Bucureștiul este un oraș cu o densitate mare de populație, care se confruntă cu probleme de poluare, congestie, zgomot, lipsă de spații verzi și de locuri de recreere. Aceste probleme afectează sănătatea, bunăstarea și satisfacția locuitorilor, care se simt tot mai stresați, frustrați și nefericiți. Un studiu realizat în 2019 arată că Bucureștiul a coborât două locuri în clasamentul orașelor lumii în funcție de calitatea vieții, ocupând locul 109. Printre criteriile luate în calcul se numără stabilitatea politică, mediul economic, dar și libertatea presei.
Un PUG actualizat și funcțional ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții în București, prin stabilirea unor reguli clare și coerente de urbanism, care să asigure o dezvoltare echilibrată, sustenabilă și participativă a orașului. Un PUG ar putea proteja și valorifica patrimoniul cultural și natural al orașului, prin conservarea și restaurarea monumentelor istorice, a clădirilor de patrimoniu, a parcurilor și grădinilor. Un PUG ar putea promova și diversifica mobilitatea urbană, prin dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport public, a pistelor de biciclete, a trotuarelor și a zonelor pietonale. Un PUG ar putea stimula și creșterea calității construcțiilor, prin impunerea unor standarde de calitate și de sustenabilitate, care să asigure confortul, siguranța și eficiența energetică a locuințelor și spațiilor comerciale.
Toate aceste măsuri ar putea avea un efect pozitiv asupra pieței imobiliare, prin creșterea atractivității și competitivității orașului, prin diversificarea ofertei și cererii de locuințe și spații comerciale, prin reducerea costurilor și riscurilor asociate investițiilor imobiliare. De asemenea, ar putea avea un efect pozitiv asupra economiei, bugetului, mediului și societății, prin generarea de valoare adăugată, de taxe și impozite, de locuri de muncă, de inovație, de coeziune socială și de participare civică.
